ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

Metode activ - participative de evaluare

în cadrul orelor la disciplinele  de profil și informatică

Motto:” Pedagogia modernă nu caută să impună niciun fel de rețetar rigid, dimpotrivă, consider că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesivă, indeferența etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a învățămîntului pe noi trepte; ea  nu se opune în nici un fel inițiativei și originalității individuale sau  colective de regîndire și reconsiderare în spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecționarea și modernizarea metodologiei învățămîntului de toate gradele. În fond creația, în materiei de metodologie, înseamnă o necontenită căutare, reînnoire și îmbunătățire a condițiilor de muncă în instituțiile școlare.”
(Ioan Cerghit)

Argument

          Metodele active moderne reprezintă un proces  complex, de lungă durată prin care se dezvoltă gîndirea critică a elevilor. Metodele activ - participative sunt acelea care pot fi capabile să mobilizeze energiile elevului, să-l facă să urmărească cu interes şi curiozitate lecţia, să-i cîştige adeziunea logică şi afectivă faţă de cele nou învăţate, care-l determină să-şi pună în joc imaginaţia, înţelegerea, puterea de anticipare, memoria, etc. Aceste metode ajută elevul să caute, să cerceteze, să găsească singur sau în grup cunoştinţele pe care urmează să şi le însuşească, să afle soluţii la probleme, să prelucreze cunoştinţele, să ajungă la reconstituiri şi resistematizări de cunoştinţe. Sunt metode care îl învaţă pe elev să  înveţe să lucreze independent şi în grup.

Avantajele metodelor active:

•                Transformă elevul din obiect în subiect al învăţării;

•                Este coparticipant la propria formare;

Angajează intens toate forţele psihice decunoaştere;

•                Asigură elevului condiţii optime de a se afirma individual şi în echipă;

•                Dezvoltă gîndirea critică;

•                Dezvoltă motivaţia pentru învăţare;

•                Permite evaluarea propriei activităţi.

În acest sens –am formulat   obiectivele  investigaţiei:

Obiectivele urmărite în lucrare au vizat:

 Cunoaşterea nivelului dezvoltării  intelectuale a  elevilor prin evaluarea iniţială;

 Constatarea nivelului cunoştinţelor,  priceperilor, deprinderilor şi capacităţilor elevilor din grupele anului I, la începutul cercetării;

  Proiectarea şi desfăşurarea unui modul de activităţi la disciplina Informatica și Programarea Web, bazat pe utilizarea jocului didactic;

  Diversificarea gamei de jocuri didactice în vederea stimulării motivaţiei elevilor de învățare;

  Măsurarea şi înregistrarea performanţelor elevilor sub raportul randamentului şcolar la finele experimentului ( evaluarea finală ).

“Spre deosebire de metodele tradiţionale – precizează profesorul Ion T. Radu – care realizează evaluarea rezultatelor şcolare obţinute pe un timp limitat şi de regulă cu o arie mai mare sau mai mică de conţinut, dar oricum definită – metodele active  de evaluare prezintă cel puţin două caracteristici:

     − pe de o parte realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legatură cu instruirea/învăţarea, de multe ori concomitent cu aceasta;

     − pe de altă parte ele privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelungată, care vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învăţare.” (op. cit., pp. 223–224)

Acestea sunt: jocul didactic; portofoliul; hărţile conceptuale;  proiectul; jurnalul reflexiv; tehnica 3-2-1; metoda R.A.I.; studiul de caz; observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului ; fişa pentru activitatea personală a elevului; investigaţia;interviul; jurnalul reflexiv ; înregistrări audio şi/sau video.

Jocul didactic

Jocul  didactic   este  o  formă  de activitate accesibilă  elevului, prin care  se  realizează  o  parte din  sarcinile instructiv – formative  ale  activităţilor  obligatorii, dar  şi  a  celor  alese, într – o  atmosferă distractivă , antrenantă  şi motivantă.

Fig. 1. Structura jocului didactic

Joc didactic: „Domino” prezentat la lecția de informatică cu subiectul „Interogări: destinație și structura interogărilor, crearea unei introgări, sortarea și gruparea întegistrărilor în SGBD  Microsoft Access.” (anexa 1).

Joc didactic, „Victorină” (anexa 1.1)

Sunt date în faţa clasei pe podea un set de întrebări de trei culori. Fiecare culoare reprezintă o temă anumită. Elevii vor fi repartizaţi în subgrupe şi vor arunca un zar. Prin aruncarea zarului se determină ordinea participării la joc a echipilor.

Se aruncă zarul. Echipa ocupă sectorul respectiv. Primeşte întrebarea din domeniul respectiv. Dacă  echipa a răspuns corect se continua prin aruncarea zarului. Dacă a răspuns incorect stau pe loc, intră în joc altă echipă. Etc. 

Exemple de întrebări: Ce numim iteraţie? Ce instrucţiuni iterative cunoaşteţi? Ce numim subprogram ? Ce numim funcţie? Ce numim procedură? etc.

La finele lecţiei am repartizat fiecărui elev cîte o foaie în care era reprezentat un jurnal de reflecţie. Această metodă , Jurnalul reflexiv (“reflexive diary”), este o metodă ce se înscrie în rîndul metodelor alternative de evaluare şi cuprinde însemnările elevului asupra aspectelor trăite în procesul cunoaşterii. Este o “excelentă strategie de evaluare pentru dezvoltarea abilităţilor metacognitive”,  constînd în reflectarea elevului asupra propriului proces de învăţare şi cuprinzînd  reprezentările pe care le-a dobîndit în timpul derulării acestuia.

Se poate centra pe aspectele următoare: 1) dezvoltarea conceptuală obţinută; 2) procesele mentale dezvoltate; 3) sentimentele şi atitudinilor experimentate (trăite). Reflecţia elevului asupra acestor aspecte poate îmbunătăţii învăţarea viitoare.

GRAFFITI

Este o tehnică de organizare grafică a cunoştinţelor. Activitatea poate fi organizată pe grupe, fiecare primind o altă sarcină. Etape:

§  Comunicarea sarcinii

§  Schimbarea foilor între grupuri

§  Completarea foii cu idei în celălalt grup

§  Returnarea foilor către grupurile iniţiale

§  Analiza şi sintetizarea ideilor în grupuri

§  Afişarea posterelor şi prezentarea lor

Avantaje: posibilitatea de a citi răspunsurile colegilor, de a răspunde, de a compara răspunsurile, de a face unele completări sau corectări. (Exemplu anexa 3)

Proiectul în echipă, individual

PROIECTUL are, de asemenea, un dublu rol: el poate fi folosit cu elevii din clasele mari de liceu şi cu studenţii pentru învăţarea unor teme mai complexe, care se pretează la abordări pluridisciplinare, interdisciplinare şi transdisciplinare sau ca metodă de evaluare (pe parcursul instruirii sale) sumativă. Cu ajutorul lui elevii/studenţii, pot face dovada că au capacitatea de a investiga un subiect dat, cu metode şi instrumente diferite, folosind cunoştinţe din diverse domenii.

Ca şi în cazul investigaţiei, profesorul stabileşte lista temelor de proiect, perioada de realizare şi-i iniţiază pe elevi sau pe studenţi asupra etapelor şi a tehnicilor de lucru (individual sau colectiv).

Elevii/studenţii trebuie să fie orientaţi şi îndrumaţi şi (eventual) sprijiniţi de profesor în colectarea datelor necesare (potrivit temei alese sau repartizate), iar pe parcursul realizării proiectului să beneficieze de consultaţii şi de evaluări parţiale.

La aceste evaluări, ca şi la evaluarea finală (când proiectul se prezintă sau se susţine), profesorul operează cu anumite criterii, referitoare, atîtt la proces (documentarea, utilizarea datelor şi a informaţiilor în formularea concluziilor etc.), cît şi la produs (structura proiectului, concordanţa dintre conţinut şi temă, capacitatea de analiză şi sinteză, relevanţa concluziilor, caracterul inedit al rezultatelor etc.). Aceste criterii se recomandă să fie cunoscute şi de elevi/studenţi.

Etape de elaborare: 1. Delimitarea temei de interes;2. Formularea de întrebări despre temă;3. Stabilirea unor obiective de informare;4. Identificarea şi consultarea surselor de informare; 5. Realizarea unui plan al investigaţiei;6. Colectarea datelor; 7. Analiza şi prelucrarea informaţiilor; 8. Elaborarea produsului final.

Spre edificare , vom prezenta o situaţie concretă şi posibilă . O lectie de recapitulare la disciplina informatica, capitolul Funcţii şi proceduri.

La lecţia anterioară le etapa temei de acasă  s-a repartizat proiecte în grup, fiecare grup avea o tema din capitolul dat. Temele proiectelor în grup (Anexa 6 ). Deasemenea Proiect în echipă la disciplina programarea web, competența elevului este de a înregistra sub formă video crearea unei pagini web conform temei propuse de profesor. (anexa 6)

Portofoliul

Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar). Reprezintă un pact între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să stie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ se realizeaza un diagnostic asupra necesităţilor elevului de învăţare pentru a stabili obiectivele şi criteriile de evaluare. Diagnosticul este făcut de profesor şi este discutat cuelevul implicat în evaluare.

Portofoliul la disciplinile de specialitate cît și la informatică cuprinde:

Ø     lista conţinutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecarei lucrări/fişe,etc. şi numărul paginii la care se găseşte);

Ø     argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv;

Ø      lucrările pe care le face elevul individual sau în grup;

Ø     Lucrări practice ;

Ø      referate, comunicări;

Ø     fişe individuale de studiu;

Ø      proiecte în echipă și individual;

Ø     probleme rezolvate;

Ø      rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;

Ø     teste şi evaluări semestriale;

Ø     chestionare de atitudini;

Ø      înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu colegii săi;

Ø       reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;

Ø       autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;

Ø       interviuri de evaluare;

     Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii şi opţionale, selectate de elev şi/sau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive. Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit, portofoliul cuprinde “o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă şi care pun în evidenţă progresele sale; care permit aprecierea aptitudinulor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale. Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli. În alţi termeni, portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea continuă, progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final. Acesta sporeşte motivăţia învăţării.” (Ioan Cerghit, 2002, p. 315)

Evaluarea portofoliul se desfășoară în urma îndeplenirii unui tabel de profesor (anexa 7, 7.1)

          Cele prezentate sunt doar cîteva metode prin care putem să îi facem pe elevi să agreeze ora de curs, să înveţe fără să îşi dea seama, iar pe noi ne ajuta să avem expuneri placute, să fixam eficient cunoştinţele predate şi să evaluam rezultatul muncii noastre în mod plăcut şi eficient. Va invit să încercaţi. Vă veţi bucura de succes. Elevii vor deveni mai receptivi şi nici nu va imaginaţi ce sentiment plăcut veţi trăi.