25 februarie, 2014

ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

Metode activ - participative de evaluare

în cadrul orelor la disciplinele de profil și informatică

Motto:” Pedagogia modernă nu caută să impună niciun fel de rețetar rigid, dimpotrivă, consider că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesivă, indeferența etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a învățămîntului pe noi trepte; ea nu se opune în nici un fel inițiativei și originalității individuale sau colective de regîndire și reconsiderare în spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecționarea și modernizarea metodologiei învățămîntului de toate gradele. În fond creația, în materiei de metodologie, înseamnă o necontenită căutare, reînnoire și îmbunătățire a condițiilor de muncă în instituțiile școlare.”
(Ioan Cerghit)

Argument

Metodele active moderne reprezintă un proces complex, de lungă durată prin care se dezvoltă gîndirea critică a elevilor. Metodele activ - participative sunt acelea care pot fi capabile să mobilizeze energiile elevului, să-l facă să urmărească cu interes şi curiozitate lecţia, să-i cîştige adeziunea logică şi afectivă faţă de cele nou învăţate, care-l determină să-şi pună în joc imaginaţia, înţelegerea, puterea de anticipare, memoria, etc. Aceste metode ajută elevul să caute, să cerceteze, să găsească singur sau în grup cunoştinţele pe care urmează să şi le însuşească, să afle soluţii la probleme, să prelucreze cunoştinţele, să ajungă la reconstituiri şi resistematizări de cunoştinţe. Sunt metode care îl învaţă pe elev să înveţe să lucreze independent şi în grup.

Avantajele metodelor active:

• Transformă elevul din obiect în subiect al învăţării;

• Este coparticipant la propria formare;

Angajează intens toate forţele psihice decunoaştere;

• Asigură elevului condiţii optime de a se afirma individual şi în echipă;

• Dezvoltă gîndirea critică;

• Dezvoltă motivaţia pentru învăţare;

• Permite evaluarea propriei activităţi.

În acest sens –am formulat obiectivele investigaţiei:

Obiectivele urmărite în lucrare au vizat:

Cunoaşterea nivelului dezvoltării intelectuale a elevilor prin evaluarea iniţială;

Constatarea nivelului cunoştinţelor, priceperilor, deprinderilor şi capacităţilor elevilor din grupele anului I, la începutul cercetării;

Proiectarea şi desfăşurarea unui modul de activităţi la disciplina Informatica și Programarea Web, bazat pe utilizarea jocului didactic;

Diversificarea gamei de jocuri didactice în vederea stimulării motivaţiei elevilor de învățare;

Măsurarea şi înregistrarea performanţelor elevilor sub raportul randamentului şcolar la finele experimentului ( evaluarea finală ).

“Spre deosebire de metodele tradiţionale – precizează profesorul Ion T. Radu – care realizează evaluarea rezultatelor şcolare obţinute pe un timp limitat şi de regulă cu o arie mai mare sau mai mică de conţinut, dar oricum definită – metodele active de evaluare prezintă cel puţin două caracteristici:

− pe de o parte realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legatură cu instruirea/învăţarea, de multe ori concomitent cu aceasta;

− pe de altă parte ele privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelungată, care vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învăţare.” (op. cit., pp. 223–224)

Acestea sunt: jocul didactic; portofoliul; hărţile conceptuale; proiectul; jurnalul reflexiv; tehnica 3-2-1; metoda R.A.I.; studiul de caz; observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului ; fişa pentru activitatea personală a elevului; investigaţia;interviul; jurnalul reflexiv ; înregistrări audio şi/sau video.

Jocul didactic

Jocul didactic este o formă de activitate accesibilă elevului, prin care se realizează o parte din sarcinile instructiv – formative ale activităţilor obligatorii, dar şi a celor alese, într – o atmosferă distractivă , antrenantă şi motivantă.

Fig. 1. Structura jocului didactic

Joc didactic: „Domino” prezentat la lecția de informatică cu subiectul „Interogări: destinație și structura interogărilor, crearea unei introgări, sortarea și gruparea întegistrărilor în SGBD Microsoft Access.” (anexa 1).

Joc didactic, „Victorină” (anexa 1.1)

Sunt date în faţa clasei pe podea un set de întrebări de trei culori. Fiecare culoare reprezintă o temă anumită. Elevii vor fi repartizaţi în subgrupe şi vor arunca un zar. Prin aruncarea zarului se determină ordinea participării la joc a echipilor.

Se aruncă zarul. Echipa ocupă sectorul respectiv. Primeşte întrebarea din domeniul respectiv. Dacă echipa a răspuns corect se continua prin aruncarea zarului. Dacă a răspuns incorect stau pe loc, intră în joc altă echipă. Etc.

Exemple de întrebări: Ce numim iteraţie? Ce instrucţiuni iterative cunoaşteţi? Ce numim subprogram ? Ce numim funcţie? Ce numim procedură? etc.

La finele lecţiei am repartizat fiecărui elev cîte o foaie în care era reprezentat un jurnal de reflecţie. Această metodă , Jurnalul reflexiv (“reflexive diary”), este o metodă ce se înscrie în rîndul metodelor alternative de evaluare şi cuprinde însemnările elevului asupra aspectelor trăite în procesul cunoaşterii. Este o “excelentă strategie de evaluare pentru dezvoltarea abilităţilor metacognitive”, constînd în reflectarea elevului asupra propriului proces de învăţare şi cuprinzînd reprezentările pe care le-a dobîndit în timpul derulării acestuia.

Se poate centra pe aspectele următoare: 1) dezvoltarea conceptuală obţinută; 2) procesele mentale dezvoltate; 3) sentimentele şi atitudinilor experimentate (trăite). Reflecţia elevului asupra acestor aspecte poate îmbunătăţii învăţarea viitoare.

GRAFFITI

Este o tehnică de organizare grafică a cunoştinţelor. Activitatea poate fi organizată pe grupe, fiecare primind o altă sarcină. Etape:

§ Comunicarea sarcinii

§ Schimbarea foilor între grupuri

§ Completarea foii cu idei în celălalt grup

§ Returnarea foilor către grupurile iniţiale

§ Analiza şi sintetizarea ideilor în grupuri

§ Afişarea posterelor şi prezentarea lor

Avantaje: posibilitatea de a citi răspunsurile colegilor, de a răspunde, de a compara răspunsurile, de a face unele completări sau corectări. (Exemplu anexa 3)

Proiectul în echipă, individual

PROIECTUL are, de asemenea, un dublu rol: el poate fi folosit cu elevii din clasele mari de liceu şi cu studenţii pentru învăţarea unor teme mai complexe, care se pretează la abordări pluridisciplinare, interdisciplinare şi transdisciplinare sau ca metodă de evaluare (pe parcursul instruirii sale) sumativă. Cu ajutorul lui elevii/studenţii, pot face dovada că au capacitatea de a investiga un subiect dat, cu metode şi instrumente diferite, folosind cunoştinţe din diverse domenii.

Ca şi în cazul investigaţiei, profesorul stabileşte lista temelor de proiect, perioada de realizare şi-i iniţiază pe elevi sau pe studenţi asupra etapelor şi a tehnicilor de lucru (individual sau colectiv).

Elevii/studenţii trebuie să fie orientaţi şi îndrumaţi şi (eventual) sprijiniţi de profesor în colectarea datelor necesare (potrivit temei alese sau repartizate), iar pe parcursul realizării proiectului să beneficieze de consultaţii şi de evaluări parţiale.

La aceste evaluări, ca şi la evaluarea finală (când proiectul se prezintă sau se susţine), profesorul operează cu anumite criterii, referitoare, atîtt la proces (documentarea, utilizarea datelor şi a informaţiilor în formularea concluziilor etc.), cît şi la produs (structura proiectului, concordanţa dintre conţinut şi temă, capacitatea de analiză şi sinteză, relevanţa concluziilor, caracterul inedit al rezultatelor etc.). Aceste criterii se recomandă să fie cunoscute şi de elevi/studenţi.

Etape de elaborare: 1. Delimitarea temei de interes;2. Formularea de întrebări despre temă;3. Stabilirea unor obiective de informare;4. Identificarea şi consultarea surselor de informare; 5. Realizarea unui plan al investigaţiei;6. Colectarea datelor; 7. Analiza şi prelucrarea informaţiilor; 8. Elaborarea produsului final.

Spre edificare , vom prezenta o situaţie concretă şi posibilă . O lectie de recapitulare la disciplina informatica, capitolul Funcţii şi proceduri.

La lecţia anterioară le etapa temei de acasă s-a repartizat proiecte în grup, fiecare grup avea o tema din capitolul dat. Temele proiectelor în grup (Anexa 6 ). Deasemenea Proiect în echipă la disciplina programarea web, competența elevului este de a înregistra sub formă video crearea unei pagini web conform temei propuse de profesor. (anexa 6)

Portofoliul

Portofoliul reprezintă “cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar). Reprezintă un pact între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să stie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ se realizeaza un diagnostic asupra necesităţilor elevului de învăţare pentru a stabili obiectivele şi criteriile de evaluare. Diagnosticul este făcut de profesor şi este discutat cuelevul implicat în evaluare.

Portofoliul la disciplinile de specialitate cît și la informatică cuprinde:

Ø lista conţinutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecarei lucrări/fişe,etc. şi numărul paginii la care se găseşte);

Ø argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv;

Ø lucrările pe care le face elevul individual sau în grup;

Ø Lucrări practice ;

Ø referate, comunicări;

Ø fişe individuale de studiu;

Ø proiecte în echipă și individual;

Ø probleme rezolvate;

Ø rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;

Ø teste şi evaluări semestriale;

Ø chestionare de atitudini;

Ø înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu colegii săi;

Ø reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;

Ø autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;

Ø interviuri de evaluare;

Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii şi opţionale, selectate de elev şi/sau de profesor şi care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive. Aşa cum afirmă profesorul Ioan Cerghit, portofoliul cuprinde “o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă şi care pun în evidenţă progresele sale; care permit aprecierea aptitudinulor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale. Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli. În alţi termeni, portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea continuă, progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final. Acesta sporeşte motivăţia învăţării.” (Ioan Cerghit, 2002, p. 315)

Evaluarea portofoliul se desfășoară în urma îndeplenirii unui tabel de profesor (anexa 7, 7.1)

Cele prezentate sunt doar cîteva metode prin care putem să îi facem pe elevi să agreeze ora de curs, să înveţe fără să îşi dea seama, iar pe noi ne ajuta să avem expuneri placute, să fixam eficient cunoştinţele predate şi să evaluam rezultatul muncii noastre în mod plăcut şi eficient. Va invit să încercaţi. Vă veţi bucura de succes. Elevii vor deveni mai receptivi şi nici nu va imaginaţi ce sentiment plăcut veţi trăi.

23 februarie, 2014

Ziua de 24 decembrie

De Dragobete
(de Valentina Butnaru)

Dragostea, mare, frumoasă şi nemărginită, sălăşluieşte in fiecare dintre noi.
Nu fiecare dintre noi, însă, ştie să se deschidă pentru ea sau să ofere dragoste necondiţionat.
Trebuie să învăţăm zilnic cum să-i oferim libertatea, s-o scoatem din colivie.
Doar atunci putem deveni noi înşine, liberi, încrezători şi fără complexe.
Atunci, vom emana siguranţă, bucurie şi poftă de viaţă, iar uneori – chiar fericire.
Atunci, gândurile noastre bune vor rodi iar faptele vor spori.
Atunci, mulţi vor zâmbi şi se vor întări privind la noi.
Atunci, lumea va deveni un pic mai frumoasă.
Şi viaţa noastă – la fel.
Dragostea, ca şi Soarele, e în noi.
Nu trebuie să aşteptăm să vină cineva să ni le ofere.
Le putem oferi chiar noi, zilnic…

„Conform calendarului creștin ortodox la 24 februarie se sărbătorește Întîia și a doua aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul, sărbătoare numită în spațiul slav Glavo-Obretenia. Denumirea de Dragobete provine de la cuvintele slave vechi „dragu-” ‒ drag și „bîti” – a fi (deci a fi drag). Ca atare denumirea slavă a început să fie adaptată încet-încet la limba noastră, astfel apărînd în evul mediu denumirile Vobretenia, Rogobete, Bragobete, Bragovete (unele dintre ele, foarte apropiate de denumirea cunoscută astăzi ‒ Dragobete), pînă cînd, probabil și sub influența principalelor caracteristici ale sărbătorii s-a impus pe arii destul de extinse mai ales în sudul și sud-vestul României şi în Moldova denumirea ‒ Dragobete.”

http://www.moldovenii.md/md/section/652

Scurt istoric despre Dragobete:

Fiu al Babei Dochia, ‘Dragobetele’ ori conform altei variante Dragomir era sărbătorit pe 24 februarie. El este prezentat ca un tînăr voinic, frumos și bun. Ca Făt-Frumos din basme – simbolul dragostei firești, curate, Dragobete inspiră fetelor și femeilor „încredere în dragoste”. Însemnând pe vremuri începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.

Astăzi, sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, un neastâmpărat şi un năvalnic.

Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările "se logodesc" în această zi.

În această zi satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala : Dragobetele sărută fetele. Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară.

Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimile rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.

O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană, numită Năvalnic, de Maica Precistă, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.

Dragi cititori ai blogului, cu regret, unele dintre tradițiile menționate precum și altele, care erau legate de sărbătoarea Dragobete s-au uitat, cu timpul. Totodată pe an ce trece sărbătoarea revine, în mod natural, la locul său binemeritat, fiindcă Dragobete înseamnă dragoste, respect.

Vă doresc ca în sufletele noastre să domine mereu dragostea, respectul față de cei din jurul nostru. Să fim mai buni, să zîmbim în fiecare zi și să credem că ziua de mîine va fi mai bună. Să fim optimiști și să dăm frîu liber emoțiilor. O zi cît mai fericită!

Stabiliţi-vă obiective de lungă durată. Realizîndu-le – fixaţi-vă noi scopuri. Existența scopurilor face viaţa plină de sens şi conţinut...

21 februarie, 2014

Lecții video elaborate de elevii mei

Tema: Crearea bazelor de date în Microsoft Access.

Competența specifică a lecției:
Colectarea, păstrarea şi prelucrarea informaţiei cu ajutorul aplicaţiilor software specializate.

Obiectevele lecției:

descrierea structurii şi a funcţiilor sistemelor de gestiune a bazelor de date;
distingerea etapelor de elaborare a unei baze de date;
cunoaşterea rolului persoanelor antrenate în elaborarea şi utilizarea bazelor de date;
crearea tabelelor cu ajutorul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă;
utilizarea metodelor de introducere a datelor în tabele;
stabilirea corelaţiilor între tabele.

Proiect elaborat de elevul Parahonico Alexandru.

20 februarie, 2014

O ÎNVĂȚĂTOARE - model de urmat

Învăţătorul

El modelează răbdător

Mlădiţe pentru viitor,

Trăind în toţi, prin dăruire,

Discret pătrunde-n amintire!

/VIORICA VOICESCU/

“Nici o profesiune nu cere posesorului ei atîta competență, dăruire și umanism ca cea de învățătorul pentru că în nici una nu se lucrează cu un material mai prețios, mai complicat și mai sensibil decît este omul în devenire... ancorat în prezent, intrezărind viitorul și sondând dimensiunile posibile ale personalității, învățătorul instruiește, educa, îndeamna, dirijează, cultivă și organizează, corectează, perfecționează și evaluează neîncetat procesul formării și desăvărșirii calitaților necesare omului de mîine”, spunea un întelept despre meseria de profesor.

Fiecare din noi își dorește pentru copilul său tot cei mai bun, desigur și un ÎNVĂȚĂTOR pe care să-l ajute să pășească ferm într-o lume nouă, o lume a cunoștiințelor.
Doamna Viorica Mățilă-Parfeni este o învățătoare plin de mult har dumnezeiesc, performanță, optimism și o deosebită blîndețe. Mereu în cautarea celui mai nou mod de exprima cunoștiințele, competențele sale elevilor.
Mă bucur mult că bunul Dumnezeu, ne-a incrucișat cărările vieții și fiica mea are alături o persoana deosebită, care îi ghidează treptele claselor primare cu multă măiestrie și dragoste față de ceea ce face zi de zi, dăruind lumină zi de zi.

Vă mulțumim din suflet pentru ceea ce faceți, că sunteți așa, și vrem să fiți așa mereu, mereu în proges și avînd în mîini „... Torța dezvoltării”. O mică parte din munca Doamnei ÎNVĂȚĂTOARE MĂȚILĂ- PARFENI Viorica o puteți găsi și în blogul ei, O CARTE DE VIZITĂ FOARTE DINAMICĂ.

http://vioricaparfeni.blogspot.com/

Celor care dăruiesc lumina cunoștiinței zi de zi și stau la baza culturii și educației românești le așez lângă inimă cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur: „ ... nu există artă mai frumoasă decât arta educației. Pictorul sau sculptorul fac figuri, fără viață, dar educatorul creează un chip viu; uitându-se la el, se bucură și oamenii, se bucură și Dumnezeu” și le doresc să aducă cât mai multe bucurii lui Dumnezeu și oamenilor prin chipurile pline de viață și scânteietoare pe care le modelează în sufletele școlarilor.

Dansul BOBOCEILOR GRUPEI MS111

În prag de toamnă, în anul de învățămînt, 2011- 2012, am luat sub aripa mea de dascăl, un grup de elevi timizi și dornici de a cunoaște o lume nouă.
Cum să fii student fără să fii boboc?
“Balul Bobocilor” – reprezinta ocazia de a se afirma elevii anului I, de a pași cu pasi hotărîți. Dupa cum se știe acest Bal al Bobocilor este mai mult decît o petrecere de bun venit, fiind în același timp și o competiție pe care fiecare concurent vrea să o cîștige.
Plini de energie, curajoși și talentați, viitori tehnicieni și-au exprimat capacitățile artistice.
Ce-a ieșit vedeți mai jos în filmuleț!

https://www.youtube.com/watch?v=dWzJjJAPhXc

Metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor învăţării la informatică

Motto: “Evaluarea corectă a unei nereuşite este o reuşită”

Cerinţa obiectivă de a conferi activităţii de instrucţie şi educaţie o eficienţă sporită face necesară intensificarea eforturilor pentru a se asigura procesului de învăţământ un caracter cât mai raţional şi riguros, prin: determinarea cât mai precisă a obiectivelor instruirii, organizarea conţinuturilor în concordanţa cu principalele caracteristici şi tendinţe ale ştiinţei şi tehnicii şi cu logica didactică, stabilirea strategiilor de predare – învăţare în raport cu obiectivele vizate şi cu conţinuturile definite, perfecţionarea acţiunilor de evaluare a rezultatelor şi a proceselor desfăşurate.

Actul evaluării reprezintă un proces continuu, formal sau informal, de apreciere a calităţii , a importanţei sau a utilităţii activităţii de predare – învăţare , proces desfăşurat din nevoia cotidiană de selecţie , de comparare sau de ameliorare a acesteia . O evaluare corectă presupune :

- definirea şi formularea cît mai obiectivă a caracteristicilor procesului evaluat;

- identificarea celor mai relevante tehnici şi instrumente de evaluare .

În practica şcolară s-au îmbunătăţit metodele şi tehnicile de evaluare în scopul realizării unor corelaţii eficiente între predare-învăţare-evaluare şi pentru a atinge dezideratele propuse pentru formarea personalităţii.

Măsurarea rezultatelor învăţării este o operaţie distinctă faţă de utilizarea metodelor de verificare şi , totodată , o componenta a evaluarii . Efectuarea măsurătorilor presupune ca instrumentele de evaluare să întrunească anumite calităţi–validitate , fidelitate , obiectivitate, aplicabilitate şi exactitate - , pentru a fi relevante , atît pentru evaluator , cît şi pentru evaluaţi. De asemenea , măsurarea vizează nişte limite cantitative – maxime şi minime – concretizate în bareme , raportate la capacităţile şi atitudinile consemnate în obiectivele operaţionale ale lecţiei de informatică.

Repetarea materiei parcurse serveşte la împrospătarea cunoştinţelor dobândite, ajută la formarea de noi corelaţii, reluarea materiei predate într-un cadru mai general, uneori cu completarea unor cunoştinţe. Repetarea (lecţiei sau chiar a lecţiilor anterioare) se poate face înainte de predarea unei lecţii noi, la sfârşitul unui capitol, al unui semestru sau al anului şcolar, sau chiar cu ocazia susţinerii unui examen suplimentar.

Recapitularea ar trebui să se realizeze după un plan dinainte stabilit. Procesul de învăţământ cuprinde, oricum, următoarele etape : predare, învăţare, evaluare (să nu uitaţi acest lucru niciodată, nu putem cere elevilor dacă noi nu am predat ceva). Deşi aceste etape se desfăşoară separat, proiectarea lecţiilor nu poate fi făcută fără a avea în vedere toate aspectele legate de acestea, ele întrepătrunzându-se. După cum ştim (sau, în acest moment, bănuim), proiectarea unei lecţii începe cu stabilirea obiectivelor acesteia şi are la bază programa şcolară a disciplinei. Profesorul va trebui să se încadreze în numărul de ore stabilit prin programă.

Spre edificare, vom prezenta o situaţie concretă şi posibilă . O lectie de recapitulare la disciplina informatica la capitolul Funcţii şi proceduri.

Astfel , se formulează pentru lecţia „Evaluare la capitolul Funcţii şi Proceduri”, subcompetenţele operaţionale , conform cărora elevii vor fi capabili, la sfîrşitul orei :

- SC₁ să poată explica modul de execuţie a subprogramelor;

- SC₂să definească noţiuni de funcţii şi procedură;

- SC₃să poată explica modul de alocare a memoriei şi de transmitere a controlului la execuţia algoritmilor recursivi;

- SC₄să cunoască avantajele şi neajunsurile recursiei;

- SC₅să elaboreze funcţii şi proceduri recursive;

- SC₆să definească noţiune de recursiei;

- SC₇să stabilească domeniile de vizibilitate într-n program;

- SC₈să stabilească efectele colaterale apărute în program;

Pentru evaluarea cît mai interesanta şi netradiţională, am folosit metode noi de evaluare aşa ca Proiectul. La lecţia anterioară le etapa temei de acasă s-a repartizat proiecte în grup, fiecare grup avea o tema din capitolul dat. Temele proiectelor în grup (Anexa 1) :

Subprograme. Funcţii;
Subprograme. Proceduri:
Domenii de vizibilitate. Comunicarea prin variabile globale;
Recursia;
Diagrama Venn “ Funcţii şi proceduri”;
Cubul “Recursia şi iteraţia”.

Lecţia a început cu un rebus propus de profesor îl prezint mai jos.

Cum se defineşte situaţia în care un subprogram se autoapelează?
Cum se numesc parametrii care servesc pentru transmiterea de valori din programul principal în procedură?
Cum se numesc parametrii ce servesc pentru întoarcerea rezultatelor din procedură în programul principal?
Denumirea corpului unui program sau subprogram ?
Cum sunt numite subprogramele care efectuează prelucrarea datelor comunicate în momentul apelului?
Care variabile sunt folosite pentru transmiterea datelor de prelucrat şi pentru returnarea rezultatului?
O secvenţă de instrucţiuni este denumită?
Subprogramele care calculează şi returnează o valoare se numesc ...?

Obţinem pe verticală cuvîntul Evaluare.

După anunţarea subcompetenţelor lecţiei date, elevii din grupuri îşi prezintă proiectele, oferindu-le min 5-6 min fiecărui grup.

Proiectul

Lucrare cu caracter teoretic şi/sau aplicativ, pe baza unei teme date, activitate amplă, de durată, care implică muncă şi efort intelectual;

Etape de elaborare:

Delimitarea temei de interes;

Formularea de întrebări despre temă;

Stabilirea unor obiective de informare;

Identificarea şi consultarea surselor de informare;

Realizarea unui plan al investigaţiei;

Colectarea datelor;

Analiza şi prelucrarea informaţiilor;

Elaborarea produsului final.

Produsul final poate fi:

Elaborarea de referate sau articole;

Construirea unei machete sau a unui mulaj; prezentări Power Point;

Alcătuirea mapelor cu material didactic; portofoliul;

Elaborarea algoritmilor şi a programelor în limbajul Pascal etc.

Profesorul planifică, organizează şi monitorizează activitatea din cadrul proiectelor pentru a identifica progresele în abordarea temei, dificultăţile întîmpinate, de a găsi soluţii, de a-i motiva pe elevi să continue munca în cadrul proiectelor.

Proiectele sunt evaluate de către profesor, dar şi de către elevi (interevaluarea şi autoevaluarea) pe baza unor indicatori: cercetarea în ansamblu, modul de lucru, maniera de prezentare, prezentarea materialului etc.

Metoda proiectului prezintă avantajul că dezvoltă deprinderile de documentare ştiinţifică, capacitatea de a structura şi sistematiza materialul, încurajează asumarea responsabilităţii.

În continuare trecem la o nouă etapă de evaluare sub formă de victorină. Timp 25 minute. Victorina poate decurge sub orice formă.

Exemple de întrebări:

Ce numim iteraţie? Care instrucţiuni iterative cunoaşteţi? Ce numim subprogram ? Ce numim funcţie? Ce numim procedură? Etc.

La finele lecţiei am repartizat fiecărui elev cite o foaie în care era reprezentat un jurnal de reflecţie. Această metodă , Jurnalul reflexiv (“reflexive diary”) este o metodă ce se înscrie în rîndul metodelor alternative de evaluare şi cuprinde însemnările elevului asupra aspectelor trăite în procesul cunoaşterii Este o “excelentă strategie de evaluare pentru dezvoltarea abilităţilor metacognitive”, constînd în reflectarea elevului asupra propriului proces de învăţare şi cuprinzînd reprezentările pe care le-a dobîndit în timpul derulării acestuia.

Se poate centra pe aspectele următoare:

1) dezvoltarea conceptuală obţinută;

2) procesele mentale dezvoltate;

3) sentimentele şi atitudinilor experimentate (trăite).

Reflecţia elevului asupra acestor aspecte poate îmbunătăţii învăţarea viitoare.

În jurnalul reflexiv se trec în mod regulat, experienţe, sentimente, opinii, gînduri împărtăşite cu un punct de vedere critic. Elevul este îndemnat să răspundă la întrebări de genul:

Ø Ce ai învăţat nou din această lecţie?

Ø Cum ai învăţat?

Ø Ce sentimente ţi-a trezit procesul de învăţare?

Ø Care din ideile discutate ţi s-au părut mai interesante?

Ø Care necesită o clarificare?

Ø Ce dificultăţi ai întâmpinat?

Ø Cum te simţi când înveţi la informatică?

Ø Cum poţi utiliza în viitor această experienţă de învăţare?

Ø În ce măsură ceea ce ai studiat ţi-a satisfăcut aşteptările?

Ø Cum îţi place să înveţi în viitor următoarea temă (capitol, lecţie)?

Ø Ţi-a plăcut experienţa (de învăţare)? Dacă da, de ce?

Ø Dacă ai putea schimba ceva, ce ai face?

Ø Adaugă alte comentarii care te preocupă.

Jurnalul reflexiv reprezintă un dialog al elevului purtat cu sine însuşi, din care învaţă despre propriile procese mintale. Prin această metodă alternativă se urmăresc trei probleme:

Ø autoreglarea învăţării (prin examinarea atitudinilor, a dedicaţiei şi a atenţiei concentrate în direcţia depăşirii unei sarcini de învăţare);

Ø controlarea acţiunilor desfăşurate asupra sarcinii de învăţare (prin analiza planificării, a demersurilor metodologice de rezolvare a sarcinii şi a rezultatelor obţinute);

Ø controlarea cunoaşterii obţinute (prin analiza noţiunilor asimilate, a lacunelor înregistrate şi a cauzelor acestora).

Avantajele aplicării acestei metode:

Ø jurnalul reflexiv este o modalitate reflexivă, deschisă şi flexibilă de evaluare;

Ø elevul poate să-şi exprime propriile nemulţumiri, dar şi explecaţiile, exprimîndu-şi dorinţele şi satisfacţiile;

Ø profesorul poate să cunoască (cu voia elevului) şi alte aspecte care influenţează procesul învăţării şi astfel să-l ajute pe elev şi să sporească calitatea instruirii;

Ø cunoscând aceste aspecte, se produce o mai mare apropiere între profesor şi elev, acesta din urmă simţindu-se înţeles şi conştientizând faptul că sunt luate în consideraţie circumstanţele;

Dezavantajele jurnalului reflexiv ţin de elaborarea sa. Pentru a fi eficient jurnalul reflexiv trebuie completat periodic. Acest lucru solicită disciplină şi notarea cu regularitate a reprezentărilor elevilor, precum şi a punctelor de vedere critice. Nu este o muncă uşoară, deoarece elevii nu sunt obişnuiţi să reflecte asupra muncii lor. Ei trebuie învăţaţi şi îndreptaţi treptat pe acest drum al analizei proprii, pentru a înţelege de ce este necesară şi cum trebuie făcută.

BIBLIOGRAFIE :

Curriculum modernizat la Informatică, 2010;
A., Gremalschi, Sergiu, Corlat, Manual clasa a 12, Ştiinţa, 2010, ISBN, 9789975677141, p. 144;

Pagini